MODURI DIGITALE DE SEMNAL SLAB
Introducere
Inca de la inceputul radio-comunicatiilor de radioamatori au fost cautate modalitati de a putea comunica cat mai bine, mai departe si de a folosi puterea cat mai eficient. Pana nu demult era valabila afirmatia “telegrafia functioneaza acolo unde niciun alt mod de lucru nu o poate face”.
Odata insa cu aparitia modurilor de lucru digitale – in special a celor de semnal slab – aceasta afirmatie nu mai este valabila.
Unele moduri digitale sunt mai eficiente decat altele in a transmite informatia mai bine in conditii dificile. Altele in a transmite o cantitate mai mare de informatie sau a folosi o putere mai mica pentru acelasi lucru.
In tabelul alaturat este prezentata o comparatie a mai multor moduri digitale, din punct de vedere al raportului de semnal/zgomot minim pentru ca semnalul sa fie decodat corect.
Asa cum se poate observa din tabel telegrafia (introdusa pentru comparatie) se afla undeva pe la jumatate in lista de moduri digitale existand multe moduri mai performante in ceea ce priveste raportul semnal zgomot minim necesar pentru decodare.
Modurile de lucru rapide se pot folosi cand sunt conditii bune de propagare sau se lucreaza cu puteri mari si antene performante. Aceste moduri digitale pot transmite o cantitate mai mare de informatie pe unitatea de timp.
MOD RAPORT S/N minim
|
ROS 1 baud |
-32 |
|
JT65 |
-30 |
|
WSPR |
-29 |
|
Jason Turbo |
-25 |
|
QRSS10 |
-24 |
|
PSKAM10 |
-20 |
|
PSK10 |
-18 |
|
MFSK4 |
-16 |
|
Contestia 500/32 |
-15 |
|
Domino EX4 |
-15 |
|
THROBX-4 |
-15 |
|
Olivia 1000/32 |
-14 |
|
CW 20 WPM |
-13 |
|
RTTYM 500/64 |
-13 |
|
THOR 16 |
-12 |
|
Olivia 500/8 |
-12 |
|
Domino EX8 |
-11 |
|
MT 63 500 Hz |
-10 |
|
PSK31 |
-10 |
|
CHIP-64 |
-8 |
|
PSK 63 |
-7 |
|
Feld Hell |
-7 |
|
RTTY 45 |
-5 |
|
PSK125 |
-4 |
|
PSK250 |
-1 |
|
PSK500 |
+3 |
Pentru legaturi exotice – cum ar fi legaturile radio cu reflexie pe Luna (EME), meteoriti ori legaturile troposcatter – in cazul in care puterea disponibila nu este foarte mare sau antenele nu au un castig impresionant modurile de lucru digitale de semnal slab sunt preferate.
De asemenea si in cazul benzilor de LF, MF sau HF cand conditiile sunt neprielnice (QRM, QRN sau QSB) sau cand se lucreaza QRP ori QRPP atunci modurile digitale de semnal slab sunt singurele cu care se pot face QSO-uri oe distante mari. Metodele folosite de aceste moduri digitale de semnal slab pentru cresterea raportului semnal / zgomot sunt diverse: se merge fie pe reducerea foarte mult a latimii de banda (pana la 30 mHz
in cazul lui QRSS de ex.), fie transmitand de mai multe ori acelasi mesaj sau aplicandu-se corectii de erori etc.
Un mare pas inainte in domeniul modurilor de lucru de semnal slab se datoreaza lui Joe Taylor, un astrofizician american la Universitatea din Princeton laureat al premiului Nobel pentru fizica care este si radioamator avand indicativul K1JT. In 2001 el a creat deja binecunoscutul program WSJT (acronim de la “Weak Signal / Joe Taylor”) despre care deja ati putut citi in revista noastra.
Primul mod de lucru introdus a fost FSK441, urmand apoi JT6M, JT65, WSPR, JT8, ISCAT, Echo s.a.
Programul a ajuns deja la versiunea 9 si este in permanenta imbunatatit de o intreaga comunitate de dezvoltatori – fiind acum sub licenta Open Source.
Din testele multor radioamatori in conditii de perturbatii majore JT 65 este cel mai bun mod digital de semnal slab putandu-se decodifica semnalele chiar si in prezenta unor semnale parazite suprapuse datorita
modului de corectie al erorilor. Chiar daca ROS 1 baud permite un raport semnal/zgomot chiar mai bun decat JT 65 – totusi nu face fata semnalelor perturbatoare parazite.
Mai sunt si alte moduri digitale de semnal slab unele mai vechi altele mai recente – ultimul aparut fiind controversatului mod de lucru ROS.
In numerele viitoare vom analiza cateva din aceste moduri digitale de semnal slab, vom continua sa descriem software-ul necesar pentru operare si vom descoperi si de ce ROS este atat de controversat!
Detalii suplimentare precum si un schimb de experienta cu alti utilizatori se pot gasi pe forumul – www.radioamator.eu
Articolul a fost publicat de mine in Revista Radiomagazin YO in nr. 01 din noiembrie 2010.
